nu cred ca am mai zambit pana acum la un astfel de serviciu telefonic.
insanely cute sms # 1:
Legatura cu numarul tau pereche Vodafone a fost creata. Activeaza cele mai bune oferte pentru voi doi prin apel gratuit la *147#.
insanely cute sms # 2:
Tu si numarul pereche Vodafone ati primit fiecare cate 50 de minute gratuite, sa le vorbiti intre voi. La reincarcarea de minim 4 Euro, primiti din nou minutele.
:)
.
Friday, July 31, 2009
youth is the problem
his point is the best.
youth is stupid.
"everyone wants to be young forever...
but that is against the laws of the universe."
.
youth is stupid.
"everyone wants to be young forever...
but that is against the laws of the universe."
.
lui haruki murakami ii place Star Wars
"ceva de aici ma ducea cu gandul la orasul spatial din Razboiul Stelelor"
"doi barbati de varsta mijlocie beau whiskey la o masa mai retrasa si susoteau de zor. nu auzeam ce isi spuneau, dar pareau sa discute ceva foarte important. poate ca puneau la cale asasinarea lui Darth Vader."
.
"doi barbati de varsta mijlocie beau whiskey la o masa mai retrasa si susoteau de zor. nu auzeam ce isi spuneau, dar pareau sa discute ceva foarte important. poate ca puneau la cale asasinarea lui Darth Vader."
.
singur
haruki murakami:
"intr-o zi cand m-am intors de la o intalnire de afaceri, am gasit o vedere in cutia de scrisori. era o poza cu un astronaut care pasea pe luna. numele expeditorului nu era scris, dar am inteles dintr-o privire de la cine venea. scrisese ea. "
"am tinut foarte mult la ea si sentimentele mele au ramas neschimbate chiar si acum, cand ea nu mai este. ma credea venit de pe luna sau cam asa ceva. cand te intorci pe luna ? - m-a intrebat ea o data. stateam pe pat imbratisati, goi, ea impungandu-ma usor cu sanii intr-o parte. vorbeam adeseori asa pana la rasaritul soarelui."
"nu eram trist. clar, responsabilitatea era a mea. faptul ca ea ma parasise era cat se poate de natural si eu stiusem asta de la bun inceput. o stiuse si ea, o stiusem si eu. insa noi speram sa se intample un miracol. sa apara ceva, orice, care sa aduca o schimbare fundamentala. dar desigur, asta nu s-a intamplat. si ea a plecat. cand ea n-a mai fost langa mine, m-am simtit singur, dar era o singuratate de care mai suferisem si alta data, asa ca stiam cum s-o fac sa treaca mai usor."
"era februarie. ea statea in dreptul ferestrei si scotea aburi pe gura. in acel moment a parut sa-si dea seama ca era frig. s-a intors repede in pat si am luat-o in brate. pijamaua ii era inghetata. si-a lipit nasul rece de gatul meu.
- tin mult la tine, imi spuse."
"singuratatea mea nu era totusi o inchipuire. eu nu eram legat de nimeni. eterna mea problema. acum incercam sa ma regasesc pe mine insumi, dar ramaneam in continuare singur...
oare cand am iubit ultima oara pe cineva ? cu foarte mult timp in urma. candva intre doua glaciatiuni, cu multa, multa vreme in urma. intr-un trecut preistoric, cum ar fi jurasicul."
.
"intr-o zi cand m-am intors de la o intalnire de afaceri, am gasit o vedere in cutia de scrisori. era o poza cu un astronaut care pasea pe luna. numele expeditorului nu era scris, dar am inteles dintr-o privire de la cine venea.
"nu eram trist. clar, responsabilitatea era a mea. faptul ca ea ma parasise era cat se poate de natural si eu stiusem asta de la bun inceput. o stiuse si ea, o stiusem si eu. insa noi speram sa se intample un miracol. sa apara ceva, orice, care sa aduca o schimbare fundamentala. dar desigur, asta nu s-a intamplat. si ea a plecat. cand ea n-a mai fost langa mine, m-am simtit singur, dar era o singuratate de care mai suferisem si alta data, asa ca stiam cum s-o fac sa treaca mai usor."
"era februarie. ea statea in dreptul ferestrei si scotea aburi pe gura. in acel moment a parut sa-si dea seama ca era frig. s-a intors repede in pat si am luat-o in brate. pijamaua ii era inghetata. si-a lipit nasul rece de gatul meu.
- tin mult la tine, imi spuse."
"singuratatea mea nu era totusi o inchipuire. eu nu eram legat de nimeni. eterna mea problema. acum incercam sa ma regasesc pe mine insumi, dar ramaneam in continuare singur...
oare cand am iubit ultima oara pe cineva ? cu foarte mult timp in urma. candva intre doua glaciatiuni, cu multa, multa vreme in urma. intr-un trecut preistoric, cum ar fi jurasicul."
.
Thursday, July 30, 2009
pe "teren", la plimbare
nu stiu daca am redus eu din viteza si am inceput sa merg cu a intaia sau daca sunt prea relaxat in ultima vreme, dar cert este ca ma trezesc zapacit si placat de prezenta unor oameni. de toate varstele. incepem cu inceputul ? nu.
sarcina de lucru la munca. "fugi pana'n oras. du hartia. ia numar. prajituri. treci pe dincolo. inapoi la bureau" ... un "da sa traiti in sictir" as fi aruncat, dar am si indivizi care se prind cand ii iau pe partea cealalta.
in masina am nimerit cu o tanti care credea ca a descifrat misterul vietii. lectia ei de viata am simtit cum da cu piciorul in usa timpanului, dupa care a ajuns si imi "mangaie" creierul pana am atins acea stare de mecca acalmie somnoroasa si prea puturoasa pentru a mai sta in fund, pe scaun, in pozitia de vertical. cascatul a fost primul simptom care nu a intarziat sa se manifeste violent si repetitiv.
dupa ce a scapat cateva cuvinte urate, si-a pus mana la gura. nu pentru ca ii putea gura, sau incerca sa acopere firele de par zbarlite pe barbie, mustata sau chiar obraz, ci pentru ca dansa se rusinase la constientizarea lejeritatii cu care a crezut ca poate sa mi se adreseze. a fost prima intalnire "amoroasa" cu o durere de cap malefica care incepea deja sa comploteze si sa atenteze la karma unei zile care se anunta la fel de calduroasa ca cea de acum cateva zile.
i-am multumit pentru ca m-a plimbat prin oras si m-a dus unde am avut nevoie sa ajung. un telefon salvator m-a smuls si mai repede din masina care nu mai ajungea odata la sediu.
dam inapoi din telecomanda. cu 2 zile in urma, am ales si am acceptat de buna voie si nesilit de nimeni, sa ies in oras, la plimbare, in parc, cu o prietena. eram de fapt 3. ea tacea mai mult, pierduta in gandurile ei, dar eu trebuia sa fac fata, sa incerc sa fac cumva sa desenez o bula in care prietenia, amicitia si starea de bine sa fie udata si atent ingrijita sa creasca cat mai frumos. din pacate, rezultatul a fost un dezastru total.
daca initial am crezut ca starile mele, frustrarile si nervii mei au atins cote maxime, atunci poate ca ar trebui sa faceti cunostinta cu aceasta fata care vede totul drapat in haine de inmormantare. pana si cioran ar fi invidios daca ar auzi ce viziune are omul asta asupra lumii. absolut totul o irita vizibil pana in acel punct in care se foloseste de "bai ... dar chiar nu am efectiv nici un chef sa ...". din acest punct libera interpretare va sta la indemana. cert este ca am aseleneizat cu fundurile pe o piatra ciobita de pe marginea lacului unde am crezut ca voi gasi in sfarsit serenitatea unei zile care astepta sa fie crapata in doua de mirosul noptii, care aducea odata cu ea un mult asteptat si meritat vant racoros.
nu stiam cum sa fac sa ma izolez fonic de problemele acestui personaj inspirat dintr-o drama cu lama pe vene, un om care isi canaliza toata furia si stresul acumulat din diverse motive in ceea ce ar fi trebuit sa fie un "good 'ol time". nu regret. pana la urma asa se nasc prieteniile. dar uneori, ce-i mult strica si se impute.
.
sarcina de lucru la munca. "fugi pana'n oras. du hartia. ia numar. prajituri. treci pe dincolo. inapoi la bureau" ... un "da sa traiti in sictir" as fi aruncat, dar am si indivizi care se prind cand ii iau pe partea cealalta.
in masina am nimerit cu o tanti care credea ca a descifrat misterul vietii. lectia ei de viata am simtit cum da cu piciorul in usa timpanului, dupa care a ajuns si imi "mangaie" creierul pana am atins acea stare de mecca acalmie somnoroasa si prea puturoasa pentru a mai sta in fund, pe scaun, in pozitia de vertical. cascatul a fost primul simptom care nu a intarziat sa se manifeste violent si repetitiv.
dupa ce a scapat cateva cuvinte urate, si-a pus mana la gura. nu pentru ca ii putea gura, sau incerca sa acopere firele de par zbarlite pe barbie, mustata sau chiar obraz, ci pentru ca dansa se rusinase la constientizarea lejeritatii cu care a crezut ca poate sa mi se adreseze. a fost prima intalnire "amoroasa" cu o durere de cap malefica care incepea deja sa comploteze si sa atenteze la karma unei zile care se anunta la fel de calduroasa ca cea de acum cateva zile.
i-am multumit pentru ca m-a plimbat prin oras si m-a dus unde am avut nevoie sa ajung. un telefon salvator m-a smuls si mai repede din masina care nu mai ajungea odata la sediu.
dam inapoi din telecomanda. cu 2 zile in urma, am ales si am acceptat de buna voie si nesilit de nimeni, sa ies in oras, la plimbare, in parc, cu o prietena. eram de fapt 3. ea tacea mai mult, pierduta in gandurile ei, dar eu trebuia sa fac fata, sa incerc sa fac cumva sa desenez o bula in care prietenia, amicitia si starea de bine sa fie udata si atent ingrijita sa creasca cat mai frumos. din pacate, rezultatul a fost un dezastru total.
daca initial am crezut ca starile mele, frustrarile si nervii mei au atins cote maxime, atunci poate ca ar trebui sa faceti cunostinta cu aceasta fata care vede totul drapat in haine de inmormantare. pana si cioran ar fi invidios daca ar auzi ce viziune are omul asta asupra lumii. absolut totul o irita vizibil pana in acel punct in care se foloseste de "bai ... dar chiar nu am efectiv nici un chef sa ...". din acest punct libera interpretare va sta la indemana. cert este ca am aseleneizat cu fundurile pe o piatra ciobita de pe marginea lacului unde am crezut ca voi gasi in sfarsit serenitatea unei zile care astepta sa fie crapata in doua de mirosul noptii, care aducea odata cu ea un mult asteptat si meritat vant racoros.
nu stiam cum sa fac sa ma izolez fonic de problemele acestui personaj inspirat dintr-o drama cu lama pe vene, un om care isi canaliza toata furia si stresul acumulat din diverse motive in ceea ce ar fi trebuit sa fie un "good 'ol time". nu regret. pana la urma asa se nasc prieteniile. dar uneori, ce-i mult strica si se impute.
.
Wednesday, July 29, 2009
Tuesday, July 28, 2009
Monday, July 27, 2009
Saturday, July 25, 2009
The Hangover review
full review here
“He’s still got it …”
Replica mai sus ingrosata arata cu degetul spre Mike Tyson. El inca mai poate sa dea cu pumnul. Il “mangaie” usor pe Alan (Zach Galifianakis) care se trezeste de parca ar fi pe alta planeta. Dar aceeasi replica i se poate aplica si regizorului Todd Phillips. Dupa Road Trip (titlu urlat de Alan in drum spre Vegas) si Old School (continuarea sta momentan pe “veceu”, inspiratia este pe teava), Todd Phillips revine in prim plan cu “The Hangover“.
Ca sa ne asigure ca nu suntem pe cale sa vedem orice fel de comedie, Todd Phillips isi face personal aparitia inca de la inceputul filmului. Cameo-ul lui este unul aparte. Sta in genunchi in lift si saruta romantic o blonda care sta in fata lui in picioare. Se ridica, se sterge la gura si coboara din lift. El preda stafeta celor 4 prieteni sositi in Vegas pentru o noapte de distractii inamice simtului de raspundere.
Subiectul filmului este la fel de penal ca intreg filmul. Petrecere de burlaci in Las Vegas. Ceva mai cliseic de atata nu cred ca s-a mai pomenit pana in prezent. Un mare “dar” urmeaza. Dar regizorul stie el ce stie si nu ne lasa sa cadem victime capcanei pline de clisee care a impanzit intreg Hollywood-ul. Deci 4 indivizi pleaca spre Vegas pentru o petrecere a burlacilor data pentru Doug (Justin Bartha), cu 2 zile inainte de a se lega la cap fara sa-l doara.
“Some people just can’t handle Vegas!”. Si pe buna dreptate. Filmul care promite sa rupa gura targului cu o petrecere de vis, este foarte zgarcit. Filmul incepe cu finalul. Problema serioasa. Ginerica a disparut. De parca ar fi un set de chei. Dupa o noapte plina de peripetii la care nu suntem martori, camera luxurioasa de la Caesar’s Palace, acolo unde Alan suspecteaza ca Caesar nu a stat niciodata, arata de parca ar fi fost transformat intr-u un front pentru cel de-al treilea razboi mondial. Fotoliu inca arde, o gaina isi face nevoile pe bar, televizorul e facut praf, in dulap un bebelus plange, iar in baie un tigru se odihneste in liniste si pace. Prezenta se striga dupa catalog. Doug este absent nemotivat. Mahmureala isi lasa o amprenta apasata pe cei 3 care pornesc in cautarea lui Doug.
read the rest here
State of Play review
full review here
“Good reporters don’t have friends, they have sources”
State of Play este genul ala de film cu multa “vorbarie”. Nu avem parte de foarte multa actiune, dar logoreea verbala este primita cu bratele deschise la ea acasa, mai ales intr-un film cu si despre jurnalisti.
Filmul State of Play este bazat pe un mini serial de televiziune de la BBC, care arunca in ring politica, jurnalismul, conceptul de prietenie si conspiratiile, lasandu-le sa se ia la pumni si picioare, in speranta ca ceva ceva tot o iesi. Si iese ceva.
Povestea este mai mult incalcita decat impletita, multe din personaje imbracand haine drapate in negru. Toti sunt suspectati de ceva anume, in timp ce adevarul defileaza gol pusca prin fata noastra, dar micile trucuri scenaristice ne distrag atentia de la ceea ce de fapt se intampla. Tocmai din acest motiv am avut senzatia ca am nevoie de carnetel si pix sa notez toate detaliile, ca sa inteleg de fapt ce se intampla. Conducta de informatii se sparge, valul ne loveste, ne trece peste cap si in curand trebuie sa ne ridicam in picioare. S-au aprins luminile, iar ceasul indica ca au trecut deja 2 ore.
read the rest here
Drag Me To hell review
full review here
“Soon it will be you who will come beging to me”
Nici nu mai tin minte de cate ori m-am tot rugat ca marele Sam Raimi sa revina odata la genul horror care l-a lansat initial. Alte cuvinte nu am pentru acest regizor. Chiar daca Spider-Man nu este tocmai punctele lui forte, ba chiar calcaiul lui Ahile, Drag Me To Hell va satisface intr-un mare fel.
Inainte sa revina in scaunul , la marea sa dragoste, Raimi a produs 30 Days and 30 Nights, film care nu a facut decat sa ii faca cu ochiul lui Sam Raimi sa bage in marsalier sa dea cu spatele pana parcheaza in dreptul genului pe care practic – tehnic el l-a inventat cu Evil Dead din 1981 si cele doua continuari Evil Dead 2 si Evil Dead 3: Army of Darkness. La 2 minute de la lansare toate filmele au fost ridicate pe umeri la rang de cult-clasice.
“Blestemata” franciza Spider-Man nu a facut decat sa ii puna bete in roate. Cu chiu cu vai, s-a intors si poate ca rabdarea a fost amara, dar fructele ei sunt dulci. Binenteles, acum depinde si de voi. Va avertizez! Drag Me To Hell nu este un film pentru oricine. Sam Raimi a reusit sa faca si tigaile din bucatarie infricosatoare.
read the rest here
Friday, July 24, 2009
Wednesday, July 22, 2009
componente
viata e formata din daca, poate, niciodata, maine, altadata, acelasi, taci, nu vrei, nu poti... si altele...
si din o sa
si din lasa
.
si din o sa
si din lasa
.
Sunday, July 19, 2009
11 minute ude
am stat 11 minute intr-o ploaie de vara,
cu soare si picaturi mari.
au trecut 11 ani de la primul sarut in ploaie.
acum au trecut 16 ore.
ne-am udat ciuciulete.
ciuciulete, (1) ciuciuleți, s.m. 1. Ciupercă comestibilă cu pălăria zbârcită, gălbuie sau brună-roșcată, cu piciorul cilindric, alb și gol în interior (Morchella esculenta). 2. (Adverbial, în expr.) A (se) face (sau a fi ud) ciuciulete = a (se) uda (sau a fi ud) până la piele. – Cf. c i u c i u l i.
.
cu soare si picaturi mari.
au trecut 11 ani de la primul sarut in ploaie.
acum au trecut 16 ore.
ne-am udat ciuciulete.
ciuciulete, (1) ciuciuleți, s.m. 1. Ciupercă comestibilă cu pălăria zbârcită, gălbuie sau brună-roșcată, cu piciorul cilindric, alb și gol în interior (Morchella esculenta). 2. (Adverbial, în expr.) A (se) face (sau a fi ud) ciuciulete = a (se) uda (sau a fi ud) până la piele. – Cf. c i u c i u l i.
.
Friday, July 17, 2009
in ritm iambic
am fost in parc la plimbare. de fapt alergam dupa nori. speram cumva sa ne prinda ploaia pe plaja, sa facem poze, sa ne udam. pana am ajuns acolo soarele era deja dusman. eu blugi, ea maneci lungi. el era enervant de dogoritor. am dat cale intoarsa. echipati eram poate pentru parc. asa ca am luat-o la dreapta.
intr-o gradina am gasit un arbore care nu era asa de chinuit de varul aplicat inainte de sarbatorile de pasti. sau cel putin asta este impresia mea. esarfa ei a imbracat rolul de patura de stat pe jos. am incercat sa nu ma sprijin prea mult de copac, dar pana la urma nu mi-a mai pasat. ea a scos necuvintele lui nichita si am inceput sa citim amandoi, pe rand, cu voce tare, poezii care mai de care. unele erau reusite, altele inabusite. altele incercau sa fie misterioase. tiparul era cald si consolator.
pe carte s-a ivit un gandac foarte ciudat. era incredibil de mic. microscopic pe langa o furnica. avea o culoare verde fosforescenta. l-am chinuit si l-am tot intors din drumul lui. ea vroia sa il ia acasa sa il aiba ca gandac de companie. vroia sa il hraneasca cu iarba. era asa mic incat inca ma intreb daca avea sistem digestiv. pentru el unghia era un colossus, un zeu suparat care il impiedica sa ajunga acolo unde vroia sa ajunga. l-am intrebat ce a inteles el de la viata ? dar nu mi-a raspuns.
am vazut un melc lipit de copac.
ne-am ridicat, iar ea a vrut sa o iau in spate. am facut 3-4 pasi. am glumit ca e grasa. dar nu era deloc. am lasat-o jos si am luat-o inca odata. ca pe o mireasa. nu era nici un prag. am vrut sa o sarut. parul ei ma chema si mai mult, dar nu am avut curaj. am lasat-o jos. apoi ea a omorat un gandac mic de tot, dar mai mare ca cel pe care vroia sa-l ia acasa. bobarbacul pe care i l-a aplicat, l-a transformat intr-o pasta portocalie ce inca poate fi vazuta pe blugii mei. acum o alint: "criminalooo!" de fiecare data cand o alint are loc un schimb automat de zambete mitraliate :)
.
Thursday, July 16, 2009
everybody was dancing
in deschidere la junior boys, au cantat baietii astia
cu muzica deprimanta ... pentru unii
expiram niste 02 via "pfff"
.
cu muzica deprimanta ... pentru unii
expiram niste 02 via "pfff"
.
Wednesday, July 15, 2009
pe terasa la mnac ...
we were rolling chestionabil joint cu numarul 3 la activ
primul meu "join(t) in" ... pozele care urmeaza sunt doar un pictorial teaser la ceea ce de fapt a fost acolo ... terasa este magnifica, privelistea ... se poate observa mai jos.
le click pour agrandir este indisponibil ... pozele sunt ciugulite de pe site-uri
speram, asteptam un monici live @ mnac ... pentru ca se cere de mult ...
primul meu "join(t) in" ... pozele care urmeaza sunt doar un pictorial teaser la ceea ce de fapt a fost acolo ... terasa este magnifica, privelistea ... se poate observa mai jos.
le click pour agrandir este indisponibil ... pozele sunt ciugulite de pe site-uri
speram, asteptam un monici live @ mnac ... pentru ca se cere de mult ...
Tuesday, July 14, 2009
humanity ... what a joke!
in afara de faptul ca poza de mai jos spune cam totu',
mi-am mai adus aminte de un banc relativ sec:
mercur cu venus se uita la pamant:
venus: ce faci bah ? care-i treaba ?
pamantu: bah nu prea bine. mi-au iesit niste chestii. oameni.
mercur: stai bah calm. o sa treaca. am avut si noi.
mi-am mai adus aminte de un banc relativ sec:
mercur cu venus se uita la pamant:
venus: ce faci bah ? care-i treaba ?
pamantu: bah nu prea bine. mi-au iesit niste chestii. oameni.
mercur: stai bah calm. o sa treaca. am avut si noi.
Wednesday, July 8, 2009
Tuesday, July 7, 2009
Monday, July 6, 2009
cutting the knife
nici laptele cu cacao nu am apucat sa-l savurez la trezirea din somn
am primit acest cadeau de la o fata care a lipit un post it pe piesa:
"inviorarea, hai"
mult adevar, e cald. am luat foc. de la melodie:
cu versurile mai greu, dar ne-am descurcat pana la urma:
I heard a puff, I heard a blow
I felt the ground, I felt the snow
I thought of linen and old lace
I never really saw his face
I heard a grunt, I heard a moan
I felt the sun, I saw the moon
I saw the northern light above
And the eclipse of the sun
I am a breath, I am a wish
I am a rocket, And a fish
I felt his measures and his weight
My own body as a scale
You heard a whisper in my ear
You are not here, you are not there
I saw the northern light above
The eclipse of the sun
My feet was hurt, my knees were sore
And I wondered why he burned
And I wondered why he burned
I heard a puff, I heard a blow
I felt the ground, I felt the snow
I thought of linen and of lace
I never really saw his face
I heard a grunt, I heard a moan
I felt the sun, I saw the moon
I saw the northern light above
And the eclipse of the sun
I am a breath, I am a wish
I am a rocket, And a fish
I felt his measures and his weight
My own body as a scale
You heard a whisper in my ear
You are not here, you are not there
So in love that I could die
The eclipse of the sun
My feet was hurt, my knees were sore
And I wondered why it burned
And I wondered why it burned
Then I had to climb down
I went up to see the sun rise
And then I had to climb back up again
I had to be there to see the sun rise
For the air that you sent to guide me
Had a tonne of elephant grey
We were all there in the morning
We were there and we wanted to stay
Then I had to climb down
I went up to see the sun rise
And then I had to climb back up again
I had to be there to see the sun rise
For the air that you sent to guide me
Had a tonne of elephant grey
We were all there in the morning
We were there and we wanted to stay
.
am primit acest cadeau de la o fata care a lipit un post it pe piesa:
"inviorarea, hai"
mult adevar, e cald. am luat foc. de la melodie:
cu versurile mai greu, dar ne-am descurcat pana la urma:
I heard a puff, I heard a blow
I felt the ground, I felt the snow
I thought of linen and old lace
I never really saw his face
I heard a grunt, I heard a moan
I felt the sun, I saw the moon
I saw the northern light above
And the eclipse of the sun
I am a breath, I am a wish
I am a rocket, And a fish
I felt his measures and his weight
My own body as a scale
You heard a whisper in my ear
You are not here, you are not there
I saw the northern light above
The eclipse of the sun
My feet was hurt, my knees were sore
And I wondered why he burned
And I wondered why he burned
I heard a puff, I heard a blow
I felt the ground, I felt the snow
I thought of linen and of lace
I never really saw his face
I heard a grunt, I heard a moan
I felt the sun, I saw the moon
I saw the northern light above
And the eclipse of the sun
I am a breath, I am a wish
I am a rocket, And a fish
I felt his measures and his weight
My own body as a scale
You heard a whisper in my ear
You are not here, you are not there
So in love that I could die
The eclipse of the sun
My feet was hurt, my knees were sore
And I wondered why it burned
And I wondered why it burned
Then I had to climb down
I went up to see the sun rise
And then I had to climb back up again
I had to be there to see the sun rise
For the air that you sent to guide me
Had a tonne of elephant grey
We were all there in the morning
We were there and we wanted to stay
Then I had to climb down
I went up to see the sun rise
And then I had to climb back up again
I had to be there to see the sun rise
For the air that you sent to guide me
Had a tonne of elephant grey
We were all there in the morning
We were there and we wanted to stay
.
Sunday, July 5, 2009
lumea mea, lumea ta
pentru ca tot pregatesc expozitia pe tema mai sus mentionata ...
voi aminti un dialog foarte dragut de aseara:
ea: lumea ta e plina de virgule , , ,
eu: pai asa cum se cade
ea: a mea cred ca e plina de slashuri // // //
ea: sau puncte puncte ... ... ...
:)
.
voi aminti un dialog foarte dragut de aseara:
ea: lumea ta e plina de virgule , , ,
eu: pai asa cum se cade
ea: a mea cred ca e plina de slashuri // // //
ea: sau puncte puncte ... ... ...
:)
.
Thursday, July 2, 2009
holograms are actually old news
poate apasam si ne jucam cu clickurile si in alte domenii decat emoticoane la yahoo sau hi5
poate mai si citim articole mai vechi, care ne informau de multa vreme despre holograme.
existau de prin 70 ... dar po-puli-mea ... se misca mai incet:
maine poimaine incep sa auda si ei de apa sarata folosita pe post de combustibil
se cere un pfff
.
poate mai si citim articole mai vechi, care ne informau de multa vreme despre holograme.
existau de prin 70 ... dar po-puli-mea ... se misca mai incet:
maine poimaine incep sa auda si ei de apa sarata folosita pe post de combustibil
se cere un pfff
.
venus
you could be from venus
i could be from mars
and that is why,
i haven't met you yet
lovers forever
.
i could be from mars
and that is why,
i haven't met you yet
lovers forever
.
technical penetration
nu se numeste inca somaj tehnic, dar se pare ca voi avea ocazia sa fac plaja in timpul saptamanii. 4 zile pe luna, voi sta acasa ... acel le salaire gigant al meu scade la 75%. minunat. deci shezlongul + umbrela sar din ecuatie. ce fac eu cu alergia mea pe care doar ce am potolit-o ?
creme nivea, plaja mai tarziu, cheltuieli reduse.
sa ma fut pe criza + angajatorii pulii.
in alta ordine de idei ... zilele astea am draci 1000.
+1001 de tentative de a face ceva, dar nu stiu de unde sa incep. cafeaua nu face decat sa imi alimenteze uraaaa sau usaaaah ... o ard spumos ca mentos si cola lite. ma agit ca un pepsi, dar nu-mi iese nici o pasenta. destinul pulii blege isi lasa inca odata amprenta in noroi.
telefonul meu nu are suflet.
dupa mgb-ul care mi-a umflat peptul pana la refuz si unde am cunoscut oameni frumosi, dupa up umflat cu heliu pana la refuz, totul a luat-o in pula mea la vale. prapastia dintre mine si venitul financiar pe care mi l-as dori se largeste din ce in ce mai mult. in curand o sa trebuiasca sa ma fac astronaut sa ajung pe planeta de facut bani.
ma enerveaza:
- infectiile buboase fumatoare.
- mizeriile omenesti care fumeaza pana la intrarea in masina si put ostentativ a ciorba, tutun si carii populate de mancare de acum cateva luni.
- nespalatii care intorc spatele sapunului si apei calde
- sefia
- managementul transpirat, rasuflat si gaozar
- caldura insuportabila
- aparatul de ras care face figuri si nu vrea sa se incarce
dar macar planuiesc o petrecere,
macar asa... poate se misca ceva.
.
creme nivea, plaja mai tarziu, cheltuieli reduse.
sa ma fut pe criza + angajatorii pulii.
in alta ordine de idei ... zilele astea am draci 1000.
+1001 de tentative de a face ceva, dar nu stiu de unde sa incep. cafeaua nu face decat sa imi alimenteze uraaaa sau usaaaah ... o ard spumos ca mentos si cola lite. ma agit ca un pepsi, dar nu-mi iese nici o pasenta. destinul pulii blege isi lasa inca odata amprenta in noroi.
telefonul meu nu are suflet.
dupa mgb-ul care mi-a umflat peptul pana la refuz si unde am cunoscut oameni frumosi, dupa up umflat cu heliu pana la refuz, totul a luat-o in pula mea la vale. prapastia dintre mine si venitul financiar pe care mi l-as dori se largeste din ce in ce mai mult. in curand o sa trebuiasca sa ma fac astronaut sa ajung pe planeta de facut bani.
ma enerveaza:
- infectiile buboase fumatoare.
- mizeriile omenesti care fumeaza pana la intrarea in masina si put ostentativ a ciorba, tutun si carii populate de mancare de acum cateva luni.
- nespalatii care intorc spatele sapunului si apei calde
- sefia
- managementul transpirat, rasuflat si gaozar
- caldura insuportabila
- aparatul de ras care face figuri si nu vrea sa se incarce
dar macar planuiesc o petrecere,
macar asa... poate se misca ceva.
.
Up review
full review here
Pot sa jur ca de fiecare data cand aud ca Pixar mai "cloceste" cate un proiect de animatie, ma simt de parca as avea10 ani, si imi cumpar un ou kinder cu surprize. De fiecare data astept cu entuziasm sa vad oare ce "jucarie" trasnita le-a mai dat prin cap de data asta.
Acum dupa ce succesul de la Wall-E i-a propulsat pe cei de la Pixar in orbita, ei coboara un pic, dar nu de tot. Se opresc in nori, acolo unde au mesterit un scurt metraj (Partly Cloudy), care nu face decat sa ne pregateasca pentru ceea ce urmeaza - UP. Pentru inspiratie, Pixar a luat-o de mana pe Dorothy si au dat o plimbare pana in taramul din Oz. De data aceasta, imaginatia lor gonflabila este umflata cu heliu pana la refuz si trimisa undeva sus, sus de tot.
Volumul scazut din Wall-E nu este dat la maxim in UP. Trecerea este treptata, sacadata, iar primele minute ale filmului sunt inca odata scaldate in tacere. Povestea lui Carl Fredericksen (Ed Asner) nu are nevoie de prea multe cuvinte. Imaginile, culorile, decorurile, expresiile si sentimentele care sunt oglindite in acest film sunt suficiente. In 5 minute, Pixar ne spune povestea vietii lui Carl. Cum a intalnit-o pe Ellie, cum a iubit-o, cum a trait alaturi de ea, cat de fericit a fost ca vanzator de baloane si cat de singur este acum ca ea nu mai este. Spiritul aventurii i-a adus impreuna, toata viata lor fiind ghidata dupa un singur tel: o aventura in America de Sud.
read the rest of the review here
.
Subscribe to:
Posts (Atom)
