vorbir sau parler

in mod constant constientizez si ma trezesc tragand involuntar de unii, oameni, care si-au stors la maxim mult prea devreme discursul oratoric atent planuit si pregatit pentru o sedinta de cafea la masa la irish.

cateodata imi place sa ii tachinez, dar mai mult ii panichez. tac si astept sa vad ce prostii scot pe gura. prostii, aberatii si nimicuri grabite doar pentru a introduce cateva sunete care sa taie in mii de bucati acea tacere care ii pune pe jar.

ultima oara cand am stat cu cineva fata in fata si nici unul dintre noi nu simtea nevoia sa umple cu furtunul golurile lasate de lipsa dialogului si conventionalei conversatii, pentru ca acea conversatie nu-si avea rostul, nu exista si pana la urma s-a dovedit a fi nemaipomenit si fara dialog sau conversatie ... era la irish, la masa din lemn asa lucioasa incat oglindea doua pahare de vin rose.
.